sâmbătă, 22 mai 2010
joi, 13 mai 2010
Zürich, Spiegelgasse
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADAdADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADADADADADADADADA
DADADADADADADA
Timpul ca timp pierdut
Timpul îţi intră pe o uşă şi îţi iese pe nas; timpul e o definiţie a unui zeu inexistent, a ceea ce va fi, dar a fost deja, un pom fructifer care fructifică o ocazie ocazională, o autostradă a enumerării tîmpite, un abator al clipelor despre care nimeni nu ştie cum au trecut.
Timpul e un post de radio pirat care se ascultă pe sine însuşi, pe o lungime de undă foarte lungă. Timpul e un castel, căruia o castelană uitucă i-a pierdut cheile la discoteca sătească.
In interiorul timpului curge sînge de ruină, scîrţîie balamaua pleoapei, se aude cum pocneşte vopseaua proaspătă, se simte cum se împute treaba.
vineri, 7 mai 2010
Antrenament şi consecvenţă
Eugen Spulber e constructor
şi practică de două ori pe săptamînă sport de performanţă in faţa
blocului. Are vecini de calitate superioară care îl aclamă de la
ferestre, admiratoare care îi aruncă flori şi îi smulg autografe.
Aleargă de colo-colo agitat, işi duce mîna la buzunarul drept, zîmbeşte
după ce a gasit cheile, se scarpină în nas crezînd că nu îl vede nimeni,
işi scutură de matreaţă puloverul cu o atitudine demnă şi intră pe casa
scărilor, unde dă de prietenul său cel mai bun – Decebal Otrepea, un
sedentar dinamic care se antrenează calcindu-şi rufele fără incetare şi
numarîndu-şi zilele pînă la salar.
Azi
Decebal s-a ars cu fierul de călcat la mîna dreaptă, aşa că a trebuit
să-i fie amputată din cot şi înlocuită cu mîna stîngă. Spulber cîntă o
romanţă la acordeonul mamei care l-a oprit în casă, l-a pus sa dea cu
aspiratorul şi să mănînce tot din farfurie.
Niciodata
jocul de şah si băutul de spirt în faţa blocului nu vor mai fi ce au
fost!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)